Mica steluta argintie

mica_steluta_argintie

Asa cum am promis mai demult, revin cu o alta poveste scrisa de colegul vostru Dany in urma cu vreo trei ani de zile, poveste ratacita undeva intr-un dosar vechi, pe o coala de hartie ingalbenita de vreme. Nu imi ramane decat sa va doresc lectura placuta … si la cat mai multe povesti frumoase !!!

Mica steluta argintie
– Daniel Petruse –

Departe, in spatiul cosmic, traia o mica steluta. Avea culoarea argintie si nu stralucea cum o faceau altele. Trecuse un an. Milioane de stelute crescusera, devenira mature si puteau indeplini dorinte. Micuta steluta argintie ramase la fel, de marimea unei case.
Intr-o zi, steluta cea micuta o intreba pe mama ei:
– Mama, eu de ce nu cresc la fel ca celelalte stelute?
– Pentru ca esti o steluta argintie, draga mea !
Trecura anii. Mica steluta argintie a fost numita … Mica Steluta Argintie. Nu mai crescuse nici un pic. Si pentru ca era micuta toti radeau de ea. Mereu plangea cand cineva ii spunea micuta. Intr-o zi steluta plecase sa se plimbe pe langa cele noua planete. Acolo nimeni nu radea de ea si nu-i spunea ca e micuta. Ajunse la batranul Jupiter …
– Uau !!! Tu esti cea mai mare planeta!!! Nu-i asa? Deci asa arata, isi zise ea cu glas uimit … Si incepu sa planga.
– De ce plangi Mica Steluta Argintie? o intreba marele Jupiter.
– Pentru ca sunt foarte micuta.
– Uite, ia praf de pe pieptul meu si da-te cu el cand Luna e plina.
Zis si facut. Micuta Steluta Argintie se invalui in praful lui Jupiter in prima seara cu luna plina. A doua zi cand se trezi, casca lung intinzandu-si mainile si …
– Uau !!! Sunt imensa !!! Si plina de bucurie stralucea pe cer mai puternic decat toate celelalte stele.
In acest timp, un copil de pe Pamant statea si plangea intre doua case pentru ca-si pierduse parintii si ramasese orfan. Micuta Steluta Argintie l-a observat si i s-a facut mila de el. Copilul se uita spre cer spunand:
– Ce steluta uriasa !!! O, steluta, as vrea sa am si eu din nou doi parinti …
Si fara sa mai stea pe ganduri steluta isi schimba culoarea. Se facu aurie. In fata copilului aparura cei doi parinti care-l parasisera de ceva timp.
-Multumesc, steluto! spuse copilul fericit.
Steluta ii readuse la viata pe cei doi parinti ai copilului orfan irosindu-si toata puterea. Ea se transforma intr-o stea cazatoare. Cazu de pe cer si pieri uitata pe Pamant lasand in urma ei o raza de lumina …

Voturi pentru acest articol:

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars6 Stars7 Stars8 Stars9 Stars10 Stars (25 voturi, media: 9,20 din 10)

Categorii pentru acest articol: Pete de cerneala

ABONARE

Abonati-va pentru a primi pe e-mail fiecare anunt imediat ce este publicat pe site

- serviciu oferit de FeedBurner -

13 Comentarii
  • 30 septembrie 2011 - 11:24

    Lasati si voi un comment 😉

  • 6 octombrie 2011 - 18:17

    Felicitari, Dani! Sa scrii tot mai multe povesti frumoase.

  • 10 octombrie 2011 - 9:10

    La cat mai multe frumoase si atractive

  • 13 octombrie 2011 - 12:58

    Foarte frumoasa si emotionanta povestirea! Astept cu nerabdare urmatoarele creatii literare!

  • 20 octombrie 2011 - 16:01

    esti foarte talentat…mai vreau povesti…:*:*:*

  • 23 octombrie 2011 - 23:21

    foarte frumoasa povestea…ma simt copil a 2-a oara…:-) Sper sa mai scrii si alte povesti la fel de frumoase 😀

  • 2 noiembrie 2011 - 23:54

    ma bucur ca am un var talentat la ceva…:-x:-x:*:*:*

  • 2 noiembrie 2011 - 23:56

    danyy mai scrii 10 povesti asa frumoase si te faci poet :):):):*:*:*:*:*

  • 2 noiembrie 2011 - 23:57

    scz scriitor…graba strica treaba

  • 4 noiembrie 2011 - 16:49

    Bravooo!!!
    Mai vrem povesti …. 🙂

  • 4 decembrie 2011 - 18:15

    ai o imaginatie bogata Dani, foloseste-o tot asa.

  • 13 decembrie 2011 - 12:28

    Super Dany…astept urmatoarea creatie !!!

  • 27 aprilie 2012 - 21:29

    Da uh nu mai scrii povesti?? Sau nu mai ai nici o idee dar oricum sunt sooper povestile tale :*:X <3<3<3

Lasa un comentariu: